Începe aici

Mâncarea e plăcere

Mâncarea e plăcere, iar de plăcere nu ne putem lăsa. Niciodată nu e de ajuns. Asta e natura noastră. Deși există expresia "Te-ai săturat de atâta de bine", adevărul este că de bine nu ne putem sătura.

Oricât am încerca să o demonizăm și să ne uităm la ea ca la un personaj malefic, de la mâncarea bună e greu să dăm înapoi.

În fața diversității mâncării suntem ca niște copii într-un castel de turtă dulce. Doar că, orice copil într-un castel de turtă dulce, lăsat acolo, va deveni obez.

Dar...

  • acesta este contextul, iar noi, ca adulți, putem să gestionăm acest context. Dacă ne înconjurăm cu mâncare la fiecare pas, destul de greu va fi să facem altceva decât să o mâncăm. Pentru că e bună și pentru că ne tentează. Așadar, dacă ne înconjurăm de ea, cu greu ne vom abține. De ce? Păi pentru că mâncarea e plăcere, așa cum ziceam, iar de plăcere nu ne săturăm. Și totuși, mâncarea nu mai e plăcere atunci când doar la ea apelăm. Dacă în fiecare zi ai mânca doar turtă dulce, i-ai mai simți gustul? O să povestesc mai jos când plăcerea se transformă în vinovăție.

  • noi nu suntem copii, ci suntem adulți. Ți-ai lăsa copilul / nepotul / orice copil într-un castel cu turtă dulce? Cel mai probabil, nu. Atunci, de ce ne-am lăsa pe noi acolo? Spre deosebire de copii, noi avem discernământ, ne putem controla instinctele și ne putem autodisciplina. Știu, ne-am dori ca uneori să vină și la noi cineva și să ne spună ce să facem, cum să facem, să nu trebuiască să depunem singuri atât de mult efort. Așa e, uneori e greu să fii adult, dar are și atât de multe beneficii. Amintește-ți cum era când eram mici și ne doream să facem ceva și fie nu puteam, fie nu aveam voie. Azi putem, noi decidem doze și cantități, putem să ne vindecăm, putem să ne schimbăm. Suntem capabili. Avem frâiele vieții noastre în mâini. Direcția o putem seta tot noi, iar asta e ceva minunat în a fi adult.

  • mâncarea nu e singura plăcere. Da, da. Mâncarea nu e singura plăcere din viața noastră și de foarte multe ori cu ea acoperim alte nevoi care ne-ar putea aduce plăcere și bucurie, cum ar fi o îmbrățișare, o vorbă bună, un moment de intimitate, o conversație cu sens, etc. Satisfacerea plăcerii exclusiv cu mâncare ne duce într-un stadiu mai incipient al vieții noastre și din nou, nu mai suntem acolo, chiar dacă emoțional, când devine greu ne vine să ne întoarcem în perioada în care eram mici și consolarea venea de la mâncarea. Consolarea, dar fi recompensa, liniștirea în momentele de tristețe, dar și bucuria în momentele de sărbătorire. Mâncarea a fost și va fi mereu acolo, în toate momentele vieții noastre, însă ea nu este medicamentul nostru, nu este mama, nu este tata, nu este terapeutul nostru și singura putere pe care o are asupra noastră este cea pe care noi i-o dăm.

Așadar, mâncarea e plăcere, dar nu e singura.

Dacă mâncăm și nu ne bucurăm de mâncare, nu ne simțim bine după ce am consumat-o înseamnă că altceva aveam nevoie.

Când înlocuim alte nevoi cu mâncarea, aceasta nu mai devine plăcere. Devine malefică, ne îngreunează, ne face să nu ne mai placă de noi, ne face să ne simțim vinovați și rușinați. Acestea sunt semnale că am acoperit altceva cu mâncarea.

Căutăm plăcere în mâncare, doar că la un moment dat nu mai funcționează așa. Nu ne putem păcăli la nesfârșit, deși tot încercăm, schimbând mâncarea, adăugând cantități. Și așa continuă cercul vicios. Chiar dacă mâncarea ajunge să nu mai fie plăcere și nu ne mai poate alina durerile, noi tot insistăm.

Dacă tot am vorbit despre perioada copilăriei, poți începe să explorezi relația ta cu mâncarea, așa cum copiii învață lucruri explorând mediul din jurul lor.

Rămânând curios / curioasă legat de tine și de momentele în care mergi spre mâncare, poți ajunge să conștientizezi mai bine ceea ce simți și mai ales, ceea ce ai nevoie în acele clipe. Pentru că nu, nu întotdeauna avem nevoie de mâncare. De multe ori suntem înfometați de altceva.

Îți doresc zile în contact cu tine și cu propriul corp!

Cu drag,

Psihoterapeut Ancuța Coman

Tel.: 0733 022 962

Email: ancuta.f.coman@gmail.com

Dacă acest articol ți-a fost util, te invit să îl distribui și nu uita să te înscrii la newsletter cu adresa de email.

Mă poți urmări pe Facebook aici: https://www.facebook.com/emotiisikilogrameinplus

Cabinet Individual de Psihologie