Începe aici

Mâncatul ca formă de protest

Libertatea este un deziderat pentru majoritatea dintre noi. Fiecare o vedem și o simțim diferit. În agitația de zi cu zi, ideea libertății ni se înfățișează ca o gură de aer, fie că o vedem sub forma unor minute de liniște, fie că o vedem sub forma unei vacanțe pe o plajă însorită. 

Cu toate acestea, realitatea contrazice de multe ori aceste dorințe pe care le avem. 

Suntem înconjurați de responsabilități, de roluri, de sarcini cu termene limită, astfel că de-a lungul unei zile purtăm mai multe pălării. Purtăm pălării de profesionist, de client, de părinte, de copil, de frate, de soră, de coleg etc.

Solicitările care vin înspre noi sunt multe și deloc ușoare, iar de multe ori ajungem să ne consolăm cu mâncarea. 

Atunci când solicitările sunt prea multe, când tristețea e prea mare, când incertitudinile dau năvală, ajungem de multe ori să ne refugiem în alimente, în preparate culinare pe care le consumăm în exces. 

Mâncatul ca formă de protest este un fel de mâncat emoțional, dar și o consolare, pentru că un protestatar simte că a făcut ceva legat de ceea ce nu îi convine, simte că a luat atitudine, chiar dacă această atitudine este de fapt una nocivă.

Cu cât e supărarea mai mare, cu atât crește și nevoia de a protesta. Cu cât suntem mai supărați sau mai îngrădiți, cu atât suntem mai revoltați și ne dorim eliberarea. Vrem să nu mai fim asupriți de cerințele șefului, de programul copilului, de colegi, de problemele de zi cu zi. 

Senzația de a fi prins sau fără scăpare într-o lume care promite libertate și democrație nu este deloc ușor de dus.

Cu cât e mai multă nebunie și mai mult haos, cu cât simțim că altcineva preia controlul și se impune în fața noastră, cu atât apelăm mai mult la ceea ce putem controla. De cele mai multe ori, la distanță de o mână este mâncarea.

Cum putem evita sau măcar, cum putem reduce mâncatul sub formă de protest:

  • Încearcă să te vezi din afară. Exact așa, ca și când ai viziona un film cu ceea ce faci tu în acel moment, cum te-ar vedea cineva din afară. 
  • Întreabă-te de ce mănânci. Poate e de sete, de foame, de poftă, de supărare, de tristețe și așa mai departe. Important este să îți dai seama și să alegi dacă vrei în continuare să mănânci. De multe ori se întâmplă să iasă la suprafață emoții sau gânduri pe care le-am reprimat. Atunci când avem puțin răgaz, ei bine, ele își fac loc pentru a se exprima, iar dacă ne e dificil să le primim și să le gestionăm, ajungem la mâncare pentru a ne liniști, însă realitatea este că mâncarea mai multă nu ne va rezolva problemele. 
  • Notează-ți într-un jurnal alimentar ce ai mâncat pe parcursul unei zile. Este o modalitate puternică de conștientizare. Dacă îți este dificil să ții un jurnal, atunci fă poze cu telefonul la tot ce mănânci, la absolut tot, fără să trișezi.
  • Introdu în programul tău momente de liniște, de relaxare, de meditație, de sport. Măcar 30 de minute pe zi stai departe de telefon, mergi pe jos sau fă o activitate care să te deconecteze (și care să nu fie legată de mâncat). E ca în avion: dacă nu ai grijă de tine în primul rând, nu poți să ai grijă nici de ceilalți. 
  • Fă curat în viața ta. Începe prin a face o retrospectivă și gândește-te la cum a curs anul tău până în acest moment, apoi fă o listă de priorități cu ce ți-ar plăcea să faci pe mai departe. Curățenia din jurul nostru ne ajută să ne eliberăm, iar simbolic și energetic are mare legătură cu modul în care ne raportăm la noi și la stilul nostru de viață. 

Este dificil de multe ori să ne privim din afară. Considerăm lucrurile cu care ne-am obișnuit ca fiind normale, ca fiind acceptabile, ca făcând parte din rutina noastră zilnică. 

Când libertatea de a alege, când liberul arbitru este amenințat ajungem să protestăm. Din păcate efectele protestului alimentar au un impact deloc benefic tot asupra noastră. 

Încearcă să fii în contact cu tine și cu nevoile tale. 

Ascultă-ți corpul și nu te răzbuna pe el. E singura ta casă care contează cu adevărat.

Cu drag, 

Ancuța

Cabinet Individual de Psihologie