Începe aici

Mi-e poftă de ceva dulce!

"Mi-e poftă de ceva dulce."

"Parcă aș mânca ceva bun."

"Mmmm, de când n-am mai mâncat așa ceva! Mi-era super poftă."

Lista poate continua și avem o multitudine de expresii care să descrie ce înseamnă o "poftă". Avem și o multitudine de moduri de a o exprima, chipul nostru se luminează, ochii devin parcă mari,  apare un mare entuziasm, ca atunci când ne vine o idee genială. Asta ca să vă dați seama cam ce se întâmplă la nivelul creierului nostru. 

Conform studiilor, acțiunile noastre au la bază două motoare:

  • căutarea plăcerii
  • evitarea durerii.

Așa funcționăm neurologic. Așa am evoluat ca specie. Este în natura noastră să mergem spre ceea ce ne aduce plăcere, ceea ce ne bucură. A nu admite asta e ca și cum ne-am renega o parte din natura noastră.

Să avem pofte, să ne placă mâncarea e firesc, e uman, e parte din noi. Toți le avem și a ne preface să nu sunt acolo, a le înăbuși, nu facem decât să ducem presiunea în altă parte, să devenim mai apatici și treptat să ne îndreptăm spre comportamente nesănătoase. Așa cum am spus de multe ori, tot ceea ce este în noi, nu poate ieși decât prin noi. Într-un mod sănătos sau nu.


Ce e important să știm despre pofte în general și despre pofta de dulce, în particular:

  • unele pofte ascund anumite carențe în organism.
  • organismul cere unele alimente în situații de "avarie". De exemplu, în perioada pre-menstruală e posibil să ai poftă de ciocolată. Ciocolata neagră are un efect antiinflamator și e posibil ca acesta să fie motivul pentru care corpul o cere. Asta nu înseamnă să mâncăm o tabletă întreagă, desigur. Un alt exemplu este atunci când dormi puțin și creierul are are nevoie de extra combustibil pentru a funcționa. Din nou, e o situație de avarie, de asumare care nu ar trebui să se transforme în obicei.
  • nevoia de plăcere. Unele pofte pur și simplu apar, pentru a echilibra chimic creierul nostru, cum ar fi nivelul de endorfine, dopamina și serotonina.
  • curiozitate. Știați că avem pofte și din curiozitate? Nu știu dacă știați, dar avem această capacitate de a ne anticipa, de a ne imagina cât de bun poate fi ceva. Sunt sigură că ați experimentat-o în fața unui ambalaj atrăgător.

Când devine pofta ceva nesănătos pentru noi:

  • atunci când vine cu sentimentul urgenței. Asta deja ne indică faptul că ne confruntăm cu mâncatul emoțional.
  • când nu avem ceva specific în minte, nici nu mai contează ce mâncăm. Asta ne indică faptul că ne confruntăm cu mâncatul compulsiv.
  • când pofta persistă zile în șir. Atunci vorbim de un gol de natură emoțională.

Orice ar fi, nu reprimați. Dacă pofta a venit, ea vă spune ceva, ascultați-i mesajul, pentru că vă poate arăta o direcție pentru unde e greu și doare sau pentru unde e nevoie de puțină plăcere.

Atunci când este în regulă pentru noi să amânăm puțin, atunci știm că pofta se manifestă sănătos. De exemplu, am o rețetă de prăjitură în minte și abia aștept să o fac, dar azi și mâine nu am când, deci o programez pentru weekend. Mi-e poftă când mă gândesc la ea, dar știu că va veni și o aștept, fără să simt nevoia să o înlocuiesc cu altceva până atunci.

Nu confundați pofta și plăcerea de a mânca cu mâncatul emoțional sau compulsiv.

Nu uitați:

  • mâncarea e bună
  • mâncarea nu e dușmanul nostru
  • e firesc și vă doresc să vă bucurați de mâncare. De altfel, cred că dacă am învăța cu adevărat să ne bucurăm de ea, ar scădea mult statisticile legate de tulburările de alimentație.

Poftele sunt bune. Lumea noastră ar fi foarte fadă fără ele, gri, lipsită de bun. Vă doresc să vă fie poftă și să simți plăcere la fiecare masă.

Cu drag,

Ancuța, psihoterapeut și fondator al programului „Emoții și kilograme în plus”

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este SDF8673.jpg
Cabinet Individual de Psihologie