Începe aici

Oare cum mă simt, de fapt? Confuzia emoțională, una dintre explicațiile mâncatului emoțional

Am povestit mult despre emoții, despre identificarea lor. Mult și în același timp puțin, pentru că este un subiect despre care am putea să tot povestim și ar fi multe de spus și de despachetat.

Încercăm să ne dăm seama care este emoția care ne-a condus spre caserola de înghețată și ne frustrează că de multe ori nu ne dăm seama. Parcă nu putem să o numim, parcă al nostru corp este blocat și nu ne poate transmite mesajul despre partea emoțională.

Cum ar fi dacă ți-aș spune că uneori, pur și simplu, ne aflăm într-o confuzie emoțională? Este tocmai această confuzie care ne frustrează și care de multe ori ne duce spre a încerca să ne liniștim cu ceva bun.

Confuzia emoțională sperie, orice este necunoscut pentru creierul, ce nu are sens pentru el, sperie. Și mai ales atunci când acel ceva pe care el îl simte se află chiar în interior. Acesta este și motivul pentru care se simțim prinși, captivi într-o mare de emoții, de senzații pe care nu le putem înțelege. Practic, emoțiile se întâmplă în interiorul nostru, dar atunci când ele se adună și rămân neprocesate pare că ele sunt cele care ne acaparează pe noi.

Confuzia emoțională apare atunci când nu am stat cu emoțiile noastre mai mult timp sau atunci când se întâmplă prea multe într-o perioadă scurtă.

Practic, vorbim despre emoții neprocesate de peste zi sau dintr-o perioadă mai lungă. Și câte se întâmplă într-o zi! Mai ales într-o perioadă! Și când te gândești că tot ceea ce se întâmplă într-o zi declanșează emoții în interiorul nostru. Emoțiile acestea au nevoie să fie auzite, să stăm cu ele, să înțelegem ce s-a întâmplat. Dar de multe ori nu avem timp, tocmai pentru că altceva se întâmplă și e nevoie de noi. De aceea, seara ajungem de multe ori împovărați și nu știm ce e cu noi. 

Atunci când mă gândesc la confuzie emoțională, îmi vine în minte această imagine:

Confuzia emoțională apare atunci când în interiorul nostru se întâmplă un amestec de emoții și de trăiri.

De exemplu, uneori, atunci când simțim furie am putea sta puțin să ne întrebăm dacă asta este ceea ce simțim și dacă da, oare ce s-a întâmplat în interiorul nostru, oare ce ne-a înfuriat așa de tare? E posibil, de fapt, să fie o teamă mascată sau o tristețe pe care ne-o reprimăm?

Iată câteva idei prin care poți să intri în contact cu felul în care te simți:

  • oprește-te din ceea ce faci
  • întreabă-te ce simți în corp
  • dacă ar fi o culoare ceea ce tu simți, ce culoare ar fi?
  • dacă ar putea să îți spună ceva, ce ți-ar spune?
  • care sunt momentele din viața ta când corpul tău se simte așa?
  • ce te-ar ajuta să faci / ce ai avea nevoie pentru a te liniști?

Cum procesarea emoțională se întâmplă atunci când scoatem din sistemul nostru ceea ce simțim, te încurajez să vorbești despre ce simți cu cineva drag care poate fi acolo pentru tine, cu un psihoterapeut sau pur și simplu să scrii despre asta.

Dacă îți dorești să explorezi mai mult componenta emoțională, te aștept la "Acasă, în corpul meu". Încă mai poți beneficia de tarif early bird.

Sper că ți-a fost util acest articol.

Cu drag,

Psihoterapeut Ancuța Coman

Tel.: 0733 022 962

Email: ancuta.f.coman@gmail.com

Dacă acest articol ți-a fost util, te invit să îl distribui și nu uita să te înscrii la newsletter cu adresa de email.

Foto copertă articol: Unsplash

Mă poți urmări pe Facebook aici: https://www.facebook.com/emotiisikilogrameinplus

 

Cabinet Individual de Psihologie